Sergiu Mișcoiu: Ori UE va fi socială, ori nu va exista UE

Interviu cu politologul român despre o serie de subiecte care privesc reforma UE și rolul Europei Centrale și de Sud-Est în UE

Vladimir Mitev

În contextul reluării discuțiilor pentru reforma UE, în urma finalizării deliberărilor, numită Conferința pentru viitorul Europei, Cross-border Talks l-a intervievat pe politologul român și expert în afaceri europene Sergiu Mișcoiu. 

Am discutat despre:

– cât de mare este succesul anunțatei deschideri către public pentru consultări, numită Conferința pentru viitorul Europei;

– de ce UE continuă să fie condusă de elite, iar conferința a reafirmat în mare parte agenda deja urmată;

– cum ar trebui să fie văzută propunerea lui Emmanuel Macron privind cercurile concentrice de integrare sau comunitatea politică europeană, deschise pentru nemembrii din vecinătate – ca o încurajare pentru cei care nu sunt membri să se implice în UE sau ca o descurajare a eforturilor lor de a deveni membri cu drepturi depline;

– cum ar trebui să percepem eforturile Europei Occidentale de a impune reforme în Estul UE în domenii precum tranziția energetică, lupta împotriva corupției și apărarea UE; 

– ce poate învăța Estul UE de la Europa de Vest în ceea ce privește creșterea prețurilor la energie și UE ca piață;

– care ar putea fi rolul viitor al României și Bulgariei în cadrul UE.

Interviul cu Șergiu Mișcoiu poate fi văzut aici cu subtitrări în limba română:

Războiul din Ucraina și polarizarea din Bulgaria

Poveștile alegerii civilizaționale între Vest și Est în contextul războiului din Ucraina ascund prăbușirea societății bulgare contemporane

Ognian Kasabov, profesor de filosofie la Universitatea din Sofia

Acest articol a fost publicat pe site-ul organizației bulgare KOI (Colectivul pentru Intervenții Sociale) și reprezintă o încercare de a gândi critic și echilibrat despre ceea ce intelectualul italian Roberto Savio a numit ”suiciderea rațiunii”. 

Războiul, se spune în presă, nu este un moment pentru nuanțe, ci pentru a lua poziție. Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei continuă să exacerbeze atitudinile din întreaga lume. Liniile de demarcație se înăspresc. Lucruri care până de curând păreau doar o opțiune, și încă una extremă, încep să pară singura opțiune. Podurile se ard, îndârjirea crește.

Cu toate acestea, contururile specifice pe care le ia polarizarea din Bulgaria nu vorbește doar despre un blocaj politic. Pasiunile născute de evenimentele legate de  monumentul celui de-al treilea front ucrainean din Sofia sunt doar un moment într-un crescendo neîncetat de bufonerie (e vorbă de un fel de război între două tabere – una antirusă care dorește să vopsească sau ”să atace” monumentul armatei sovietice, și una prorusă care apără monumentul de atacatori – nota trăducătorului). De luni de zile suntem asaltați cu informații cu privire la „alegerea noastră civilizațională” de a face parte din Europa sau, dimpotrivă, cu privire la legătura de nezdruncinat dintre Bulgaria și Rusia.

Societatea noastră este implicată într-o criză de identitate, problematică nu numai pentru incoerența sa intelectuală și istorică, ci cel puțin la fel de mult pentru pericolul de a adânci tarele care ne distrug țara.

Sergiu Miscoiu: The EU will be social, or there will be no EU

Interview with the Romanian political scientist about a number of issues dealing with EU reform and the role of Central and Southeastern Europe in the EU.

Vladimir Mitev

Cross-border Talks interviewed the Romanian political scientist and expert on EU affairs Sergiu Mișcoiu in the context of the renewed discussions for EU reform, following the completion of the deliberations, called Conference on the Future of Europe. 

We discussed:

– how much of a success is the announced opening to the public for consultations, called Conference on the Future of Europe;

– why the EU continues to be elites-led and the conference mostly reaffirmed the already followed agenda;

– how should we see Emmanuel Macron’s proposal for concentric circles of integration or European political community, opened to non-member from the neighborhood – as encouragement for the non-member to engage the EU or as a discouragement for their efforts to become full members;

– how should we perceive the efforts of Western Europe to impose reforms on EU’s East in fields such as energy transition, anti-corruption and EU defense; 

– what can EU’s East learn from Western Europe on the issue of rising energy prices and EU as a market;

– what could be the future role for Romania and Bulgaria within the EU.

Válka na Ukrajině a polarizace v Bulharsku

Příběhy civilizační volby mezi Západem a Východem skrývají rozpad současné bulharské společnosti.

Ognian Kasabov

Tento článek byl zveřejněn na webových stránkách bulharské organizace KOI (Kolektiv pro společenské intervence) a je pokusem o kritické a vyvážené zamyšlení nad tím, co italský intelektuál Roberto Savio nazval „sebevraždou rozumu“.

Média tvrdí, že válka není časem pro nuance, ale pro zaujímání postojů. Ruská agrese proti Ukrajině nadále vyhrocuje postoje po celém světě. Hranice se přitvrzují. Věci, které se donedávna zdály být jen možností, a to ještě krajní, začínají vypadat jako jediná možnost. Mosty hoří, odhodlání roste.

Konkrétní obrysy polarizace v Bulharsku však hovoří pouze o politické patové situaci. Vášně kolem pomníku Třetího ukrajinského frontu v Sofii jsou jen pasáží v neúprosném crescendu šaškáren (hovoří se o jakési válce dvou táborů – protiruského, který chce pomník sovětské armády pomalovat či „napadnout“, a proruského, který pomník před útočníky brání – pozn. překladatele). Již několik měsíců jsme ohlušováni tím, že jsme se „civilizačně rozhodli“ být součástí Evropy, nebo naopak tím, že mezi Bulharskem a Ruskem existuje nerozborné pouto.

Naše společnost je zapletena do střetu identit, problematického nejen pro svou intelektuální a historickou nesoudržnost, ale přinejmenším také kvůli nebezpečí prohloubení nemocí, které ničí naši zemi.

War in Ukraine and polarisation in Bulgaria

Stories of civilizational choice between West and East hide the collapse of contemporary Bulgarian society

Ognian Kasabov

This article was published on the website of the Bulgarian organisation KOI (Collective for Public Interventions) and is an attempt to think critically and balanced about what the Italian intellectual Roberto Savio called “the suicide of reason”. 

The war, the media argue, is not a time for nuance, but for taking a stand. Russia’s aggression against Ukraine continues to exacerbate attitudes around the world. The lines are hardening. Things that until recently seemed only an option, and an extreme one at that, are beginning to look like the only option. Bridges are burning, resolve is growing.

Yet the specific contours of polarisation in Bulgaria speak only of political gridlock. The passions around the monument to the Third Ukrainian Front in Sofia are just a passage in a relentless crescendo of buffoonery [there’s talk of a kind of war between two camps – an anti-Russian which wants to paint or “attack” the monument to the Soviet army, and a pro-Russian which defends the monument of attackers – translator’s note]. For months we have been deafened about our “civilizational choice” to be part of Europe or, on the contrary, about the unbreakable bond between Bulgaria and Russia.

Our society is involved in a clash of identities, problematic not only for its intellectual and historical incoherence, but at least as much for the danger of deepening the diseases that are destroying our country.

Who will make the change in Bulgarian-Romanian relations?

Could Bulgarian-Romanian relation be challenge for theorists and practicians of change (source: Pixabay, CC0)

Among other things, Europe Day 2022 in the Bulgarian city of Rousse was also the occasion for a Bulgarian-Romanian celebration of the 15th anniversary of the accession of the two countries to the EU. In the context of the war in Ukraine, local activists and representatives of institutions developing Bulgarian-Romanian relations gathered on a ship in the Danube, in an event demonstrating the Bulgarian government’s desire for better ties with Romania

Vladimir Mitev

Just a few months before the Russian military intervention in Ukraine, both Bulgaria and Romania formed their current governments and intensified their diplomatic and political relations. A number of diplomatic visits took place between their governments and heads of states. Bulgarian Prime Minister Kiril Petkov’s visit to Bucharest at the end of April 2022 came up with a decision to open a new border crossing between the two countries at Ruse-Giurgiu which will manage the passenger and cargo flow of the ferry link planned to be reopened between the two cities. Plans for five new bridges between the two countries were also announced, one of them at Ruse-Giurgiu. 

That being said, political relations between the two countries have been less intensive for quite a long time during the era of Bulgarian prime minister Borissov. The spirit of competition between the two countries used to be easier to be observed while cooperation between them at the level of states was not so evident. 

In this context, an event was held on 9 May 2022 on a ship in Rousse to mark the 15th anniversary of the accession of Bulgaria and Romania to the EU. Organized by the Austrian Embassy in Bulgaria (with the help of the Austrian Library in Ruse) and the Ministry of Transport (whose minister – Nikolai Sabev – is from Rousse and shows interest in development of infrastructure in Northern Bulgaria), the “celebration” took place on the ship “Rustchuk” in the presence of diplomats from European embassies and local politicians from Ruse. A representative of the Romanian Embassy was present.

Doru Dragomir: Economic relations and attitudes between Romanians and Bulgarians are evolving positively

The EU and the European multinational companies have a significant contribution to the expansion of the economic ties between Bulgaria and Romania (source: Zettravel.com)

An interview with the President of the Bilateral Chamber of Commerce Bulgaria-Romania about the current activity of his organization, about the record figure in trade between the two countries in 2021, about the balance between cooperation and competition between the economic sectors of both countries and about the changing mentalities and the keys to mutual trust between Romanians and Bulgarians

Vladimir Mitev

Doru Dragomir is the President of the Bulgaria-Romania Bilateral Chamber of Commerce which has offices in Sofia and Bucharest. He worked for over 20 years in the private sector, experiencing the great inflation of 1996 in Romania and the international crisis that hit South-East Europe in 2008-2009. Dragomir graduated EMBA from Asebuss & Michael J. Coles College at Kennesaw State University in Georgia USA in 2007 and law school in Romania.

The Chamber of Commerce has over 45 members from both countries, who come from 25 different economic sectors. It is one of two bilateral chambers with a special focus on Romanian-Bulgarian economic relations.

The interview can be heard here with subtitles in English:

Капка Касабова: Мисията ми като писател е да лекувам

Граничната зона между България и Гърция (източник: Nedret Benzet)

За границите и мостовете в Югоизточна Европа, за природните и човешките съкровища, които чакат да бъдат открити: интервю с Капка Касабова, автор на “Граница”

Смаранда Шкиопу, Владимир Митев

Капка Касабова с лекота преминава от поезия към художествена и нехудожествена литература, но може би е най-известна с писането си, което съчетава пътеписи с местни и лични истории. Родом от София, България, Касабова емигрира със семейството си в Нова Зеландия в края на 80-те години на миналия век и след като завършва университет, се установява в Шотландия. Избирайки професия, доскоро запазена за мъжете – писането на пътеписи – Капка Касабова се нарежда сред други жени автори, които са насочили вниманието си към Югоизточна Европа, като Мери Едит Дърам и Ребека Уест. За разлика от тях обаче балканският й произход се отразява на разбирането й за противоречията в региона.

През 2017 г. тя публикува книгата “Граница – пътуване до края на Европа”, номинирана и награждавана в цяла Европа. Касабова се отправя на пътешествие по границата между България, Гърция и Турция, където документира настоящето и миналото на градовете и селата в този югоизточен край на бившата Желязна завеса. Преди разпадането на СССР много хора губят живота си, опитвайки се да стигнат до отдавна мечтания Запад. Сега част от тази граница е границата между Европейския съюз и Турция, още една разделителна линия между хората с паспорти, които им дават право да пътуват, и бежанците, които търсят по-добър свят. 

През декември 2021 г. румънското издание на книгата е публикувано от издателство Pandora M Publishing в колекцията Anansi, преведена от английски като Frontiera от Она Франц. 

От двете страни на днешните граници писателката среща овчари, бивши граничари, търговци, фермери, бежанци и дори трафиканти на хора. Те говорят за изгубени животи, но също и за символичното насилие на физическите граници и тяхното въздействие върху поколенията. 

Най-новата ѝ книга, публикувана в Обединеното кралство през 2019 г., е “Към езерото”, в която Касабова обикаля Преспанското езеро, разделено между Албания, Република Северна Македония и Гърция, за да открие родното място на баба си по майчина линия, но и за да научи историите на хората от Балканите.

Разговаряхме с писателката Капка Касабова в началото на март 2022 г., когато войната в съседна Украйна течеше от вече почти две седмици. Говорихме за границите, Балканите, войната, но и за нещата, които ни обединяват в този край на света. Тези неща ни напомнят, че да продължаваме да сме солидарни е отговорност на всички нас.

Тази статия бе публикувана от румънския културен сайт Scena9 на 8 април 2022 г.

Kapka Kassabova: Misiunea mea ca scriitor este aceea de a vindeca

Granița între Bulgaria și Grecia (sursă: Nedret Benzet)

Despre granițele și punțile de legătură în Europa de Sud-Est, despre tezaurele naturale și omenești care așteaptă sa fie descoperite: un interviu cu Kapka Kassabova, autoarea cărții Frontiera

Smaranda Șchiopu & Vladimir Mitev

Kapka Kassabova trece cu ușurință de la poezie la ficțiune și non-ficțiune, dar este probabil cel mai bine cunoscută pentru scrisul ei, care îmbină jurnalul de călătorie cu istoria locală și mai ales cea personală. Originară din Sofia, Bulgaria, Kassabova a emigrat împreună cu familia în Noua Zeelandă la sfârșitul anilor 1980 și, după ce a absolvit facultatea, s-a stabilit în Scoția. Alegând o ocupație până nu de mult rezervată bărbaților – călătorul scriitor -, Kapka Kassabova poate sta alături de celelalte autoare ce și-au îndreptat pașii către Europa de Sud-Est, precum Mary Edith Durham sau Rebecca West. Spre deosebire de ele, însă, originile sale balcanice se traduc în înțelegerea cu care poate privi contradicțiile acestei zone.

În 2017, publică cartea Border — A Journey To The Edge of Europe, nominalizată și premiată în toată Europa. Kassabova pornește într-o călătorie de-a lungul graniței dintre Bulgaria, Grecia și Turcia, unde documentează prezentul și trecutul orașelor și satelor din acest capăt sud-estic al fostei Cortine de Fier. Înainte de prăbușirea URSS, mulți și-au pierdut viața încercând să ajungă în Vestul mult visat. Acum, o parte a acestei granițe este frontiera dintre Uniunea Europeană și Turcia, o altă linie de separare între cei cu pașapoarte ce conferă libertate de călătorie și refugiații care caută o lume mai bună. 

În decembrie 2021, ediția în limba română a apărut la Editura Pandora M, în colecția Anansi, tradusă din limba engleză ca Frontiera, de către Ona Frantz. 

De fiecare parte a frontierelor actuale, scriitoarea întâlnește păstori, foști grăniceri, comercianți, agricultori, refugiați sau chiar traficanți de persoane. Vorbesc despre viețile pierdute, dar și despre violența simbolică a granițelor fizice și efectele lor peste generații. 

Cea mai recentă carte a sa publicată în Marea Britanie în 2019 este To The Lake, în care Kassabova călătorește în jurul lacului Prespa, împărțit între Albania, Republica Macedoniei de Nord și Grecia, pentru a descoperi locul de origine al bunicii sale materne, dar și pentru a afla poveștile oamenilor din Balcani.

Am stat de vorbă cu Kapka Kassabova la început de martie 2022, când războiul din Ucraina vecină începuse de aproape două săptămâni. Am vorbit despre granițe, Balcani, război, dar și lucruri care ne unesc în acest colț de lume. Mi-a amintit, și ne amintește tuturor, că a continua să fim martori și să oferim solidaritate este responsabilitatea noastră, a tuturor. 

Acest articol a fost publicat pe 8 aprilie 2022 pe Scena 9.

Kapka Kassabova: My mission as a writer is healing

The Bulgarian-Greek border area (source: Nedret Benzet)

About borders and bridges in Southeast Europe, about the natural and human treasures waiting to be discovered: an interview with Kapka Kassabova, author of the books Border, To The Lake

Smaranda Schiopu & Vladimir Mitev

We spoke with the writer Kapka Kassabova in early March 2022, on the occasion of the Romanian translation of her book, Border. By then the war in neighbouring Ukraine had already been raging for two weeks. We talked about borders, the Balkans, war, but also about the things that unite us in this corner of the world. She reminded me, and she reminds us all, that continuing to be witnesses and offer solidarity is our collective responsibility.

Kapka Kassabova is a multifaceted writer, moving from poetry to fiction and non-fiction, yet she is probably best known for her spellbinding blend of personal and local history travel writing. Originally from Sofia, Bulgaria, she emigrated with her family to New Zealand in the late 1980s and after graduating from university, she started on her own travels and settled in the Scottish Highlands. 

Choosing an occupation previously reserved for men – the travel writer – Kapka Kassabova can sit next to other authors who have made their way to Southeast Europe, such as Mary Edith Durham or Rebecca West. What makes her stand apart is her deeper connection with the mysteries of the Balkans which translate into a more nuanced understanding of the contradictions in this area. 

In 2017, she published the book Border – A Journey To The Edge of Europe, awarded all over Europe. In it, Kassabova embarks on a journey along the border between Bulgaria, Greece and Turkey, documenting the present and the past of the towns and villages at this southeastern end of the former Iron Curtain. Before the collapse of the USSR, many lost their lives trying to reach the dreamy West. Today, part of that border is the border between the European Union and Turkey, another line separating freedom of movement beneficiaries and refugees seeking a better world.

On each side of the current borders, the writer encounters shepherds, former border guards, traders, farmers, refugees or even human traffickers. They talk about lost lives, but also about the symbolic violence of physical boundaries and their effects across generations.

In her most recent book, To The Lake, Kapka Kassabova explores her maternal grandmother’s roots, around lakes Ohrid and Prespa, a geographically contested area, subject of international quarrels among Greece, North Macedonia and Albania. 

This interview was published on 8 April 2022 at the Romanian cultural magazine Scena9.