Sergiu Mișcoiu: Ori UE va fi socială, ori nu va exista UE

Interviu cu politologul român despre o serie de subiecte care privesc reforma UE și rolul Europei Centrale și de Sud-Est în UE

Vladimir Mitev

În contextul reluării discuțiilor pentru reforma UE, în urma finalizării deliberărilor, numită Conferința pentru viitorul Europei, Cross-border Talks l-a intervievat pe politologul român și expert în afaceri europene Sergiu Mișcoiu. 

Am discutat despre:

– cât de mare este succesul anunțatei deschideri către public pentru consultări, numită Conferința pentru viitorul Europei;

– de ce UE continuă să fie condusă de elite, iar conferința a reafirmat în mare parte agenda deja urmată;

– cum ar trebui să fie văzută propunerea lui Emmanuel Macron privind cercurile concentrice de integrare sau comunitatea politică europeană, deschise pentru nemembrii din vecinătate – ca o încurajare pentru cei care nu sunt membri să se implice în UE sau ca o descurajare a eforturilor lor de a deveni membri cu drepturi depline;

– cum ar trebui să percepem eforturile Europei Occidentale de a impune reforme în Estul UE în domenii precum tranziția energetică, lupta împotriva corupției și apărarea UE; 

– ce poate învăța Estul UE de la Europa de Vest în ceea ce privește creșterea prețurilor la energie și UE ca piață;

– care ar putea fi rolul viitor al României și Bulgariei în cadrul UE.

Interviul cu Șergiu Mișcoiu poate fi văzut aici cu subtitrări în limba română:

Read More »

Războiul din Ucraina și polarizarea din Bulgaria

Poveștile alegerii civilizaționale între Vest și Est în contextul războiului din Ucraina ascund prăbușirea societății bulgare contemporane

Ognian Kasabov, profesor de filosofie la Universitatea din Sofia

Acest articol a fost publicat pe site-ul organizației bulgare KOI (Colectivul pentru Intervenții Sociale) și reprezintă o încercare de a gândi critic și echilibrat despre ceea ce intelectualul italian Roberto Savio a numit ”suiciderea rațiunii”

Războiul, se spune în presă, nu este un moment pentru nuanțe, ci pentru a lua poziție. Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei continuă să exacerbeze atitudinile din întreaga lume. Liniile de demarcație se înăspresc. Lucruri care până de curând păreau doar o opțiune, și încă una extremă, încep să pară singura opțiune. Podurile se ard, îndârjirea crește.

Cu toate acestea, contururile specifice pe care le ia polarizarea din Bulgaria nu vorbește doar despre un blocaj politic. Pasiunile născute de evenimentele legate de  monumentul celui de-al treilea front ucrainean din Sofia sunt doar un moment într-un crescendo neîncetat de bufonerie (e vorbă de un fel de război între două tabere – una antirusă care dorește să vopsească sau ”să atace” monumentul armatei sovietice, și una prorusă care apără monumentul de atacatori – nota trăducătorului). De luni de zile suntem asaltați cu informații cu privire la „alegerea noastră civilizațională” de a face parte din Europa sau, dimpotrivă, cu privire la legătura de nezdruncinat dintre Bulgaria și Rusia.

Societatea noastră este implicată într-o criză de identitate, problematică nu numai pentru incoerența sa intelectuală și istorică, ci cel puțin la fel de mult pentru pericolul de a adânci tarele care ne distrug țara.

Read More »

De la neutralitate la spațiu-tampon: Finlanda membră NATO

Criza actuală nu mai este o spirală a dilemei de securitate, ci un “vortex” care atrage pe toată lumea și totul, fără posibilitatea de a gândi ceva în mod substanțial șicu  calm. În acest nou (și, sperăm, rece) război fără „gentelmeni”, fără oameni de stat cu o viziune de viitor și idei noi și fără reguli clare, Finlanda – o țară până acum neutră, se va transforma acum într-un alt stat-tampon de partea Statelor Unite în Europa de Est

Veronika Susova-Salminen

Acest articol a fost publicat la 17 mai 2022 pe site-ul ceh Argument.

Finlanda se îndreaptă, fără prea multe surprize, spre aderarea la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord. Săptămâna trecută, atât președintele Sauli Niinistö, cât și prim-ministrul Sanna Marin (SDP) au susținut cererea de aderare la NATO, în timp ce majoritatea facțiunilor politice din parlament, inclusiv stânga radicală, au fost, de asemenea, favorabile. Aderarea la NATO se bucură acum de un sprijin record din punct de vedere istoric din partea publicului finlandez, ceea ce a facilitat decizia politică actuală și campania pro-atlantică. Dezbaterea internă, încadrată de războiul din Ucraina, a fost intensă, emoțională și scurtă: duminică, 15 mai, președintele Niinistö a anunțat oficial cererea de aderare la NATO, iar acum rămâne să fie confirmată de parlament.  O țară cu o tradiție relativ îndelungată de neutralitate și cu o lungă frontieră terestră cu Rusia și-a reevaluat astfel strategia de securitate în doar câteva luni și a reacționat “fulgerător” la războiul dintre Rusia și Ucraina.

Read More »

Jean-Luc Mélenchon: putem cuceri puterea

Interviu realizat de Cross-border Talks cu ziaristul francez Gael de Santis de la l’Humanite despre alegerile prezidențiale franceze din aprilie 2022 și ce va urma după ele

Liderul curentului politic de stânga din Franța încearcă să convingă publicul să susțină lista unită a stângii la alegerile legislative din iunie 2022

Diego Chauvet și Julia Hamlaoui de la l’Humanité 

Jean-Luc Mélenchon este liderul partidului politic de stânga Franța Nesupusă. Anterior, el a fost europarlamentar și unul dintre fondatorii Stângii din Franța. La alegerile prezidențiale, a obținut 21,95% din voturi și a fost aproape să ajungă în turul al doilea. 

În urma alegerilor prezidențiale din aprilie 2022, au existat semne că o parte a opiniei publice franceze are nemulțumiri față de ambii candidați principali la Palatul Elysee – Emmanuel Macron și Marine le Pen. Mélenchon încearcă să atragă votul celor care caută o a treia cale: o Franță socială. 

Interviul a fost publicat pentru prima dată la 28 aprilie 2022, înainte ca partidele de stânga din Franța să convină să formeze NUPES:  Noua Uniune Populară, Ecologică și Socială. 

Acest interviu a fost tradus și republicat de Cross-Border Talks datorită participării la Alianța mediatică condusă de Transform!Italia. Mulțumiri speciale pentru cooperare se cuvin revistei italiene Left.

Read More »

Ziua Victoriei este o moștenire internațională. Nu aparține lui Putin

Nu uitați niciodată să fiți cetățean al țării învingătorilor. Un portret al lui Alexander Nevsky la o gară din Moscova, iulie 2021. Sursă: Malgorzata Kulbaczewska-Figat

Discursul liderului rus din 9 mai 2022 reprezintă o insultă la adresa celor care au luptat și au căzut în cel de-al Doilea Război Mondial

Małgorzata Kulbaczewska-Figat

Ce aș putea să ne urez tuturor celor din Europa Centrală și de Est de Ziua Victoriei? În primul rând, pace. Și în al doilea rând, ca într-o zi să comemorăm cu toții sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, să înțelegem semnificația acestuia, să onorăm victimele și cei căzuți la datorie – și să nu folosim această zi pentru propagandă politică pe termen scurt.

Una dintre ultimele mele amintiri din Rusia: este vară, perioada pandemiei, apelurile la vaccinare sunt peste tot în celebrul metrou moscovit. Cu toate acestea, alte afișe apar și mai numeroase. Ele poartă un mesaj din două cuvinte: Strana Pobediteley, o țară a învingătorilor. Unele dintre postere îl înfățișează pe amiralul Fiodor Ușakov din secolul al XVIII-lea, altele – pe prințul medieval Alexandr Nevski, altele – pe mareșalul Gheorghi Jukov. Ele sunt peste tot. Comandanții militari m-au privit cum am pășit într-un tren local, sau electrichka, în gara Moscova-Belarus. I-am putut revedea chiar și în cele mai izolate stații din pădure. Poate că infrastructura gării era dezolantă, dar afișele continuau să amintească: aceasta este Rusia, țara învingătorilor.

Read More »

Gael de Santis: Nu e suficient ca Franța și UE să fie autonome, trebuie să fie sociale

Cross-border Talks vorbește cu editorul internațional al revistei franceze de stânga l’Humanite despre recentele alegeri prezidențiale franceze, despre votanții și stilul politic al lui Emmanuel Macron, Marine Le Pen și Jean-Luc Melenchon, despre ideile de independență și autonomie a UE în relațiile internaționale, despre interesele franceze în Europa de Sud-Est și despre provocările celui de-al doilea mandat prezidențial al lui Emmanuel Macron

Veronika Susova-Salminen, Vladimir Mitev

Gael de Santis este un jurnalist francez de stânga, care a scris pe larg despre populismul din UE, afacerile europene, probleme de apărare etc. El a discutat cu Cross-border Talks despre actuala fractură a sistemului politic francez în trei mari curente – centru (Emmanuel Macron), stânga (Jean-Luc Melenchon) și extrema dreaptă (Marine Le Pen, Eric Zemmour și alții). El observă polarizarea între zonele rurale și cele urbane, între persoanele în vârstă cu mai mult capital și populația activă. Chiar dacă Macron a câștigat cu o majoritate bună, îl așteaptă o serie de provocări, deoarece încearcă să afirme vocea independentă a Franței în relațiile internaționale. 

De Santis consideră că, în ciuda războiului din Ucraina, interesele economice ale Franței și Germaniei le determină să caute cooperarea cu Rusia. El consideră, de asemenea, că ideea unei “autonomii strategice” a UE ar putea reveni pe agenda UE dacă criza din Ucraina se va încheia în 1-2 ani. Întrebat despre interesele Franței în sud-estul Europei, el a amintit legătura specială a Franței cu România. Și a adăugat că Macron și opinia publică franceză sunt interesați să contracareze tendințele negative, precum dumpingul social (forța de muncă ieftină) și corupția, afirmând totodată o apărare independentă a UE. 

Interviul cu subtitrări în limba română poate fi urmărit aici:

Read More »

Europa: Întoarcerea la periferia lumii

Boaventura de Sousa Santos (sursa: Aula Castelao Filosofía, CC BY-SA 3.0, Wikipedia/YouTube Commons)

Începutul sfârșitului eurocentrismului

De Boaventura de Sousa Santos* – Wall Street International Magazine, Other News, 12 aprilie 2022

La o sută de ani de la Primul Război Mondial, liderii Europei se îndreaptă, somnambuli, spre un nou război total. Ca și în 1914, ei cred că războiul din Ucraina va fi limitat și de scurtă durată. În 1914, în cancelariile Europei se spunea că războiul va dura trei săptămâni. Acesta a durat patru ani și s-a soldat cu peste 20 de milioane de morți. La fel ca în 1918, opinia dominantă astăzi susține că este necesar să se aplice o pedeapsă exemplară agresorului, pentru a-l lăsa frânt și umilit pentru o lungă perioadă de timp. În 1918, puterea învinsă a fost Germania (și Imperiul Otoman). Au existat voci disidente (John Maynard Keynes și alți câțiva) pentru care umilirea completă a Germaniei ar fi fost dezastruoasă în ceea ce privește reconstrucția Europei și o pace durabilă pe continent și în lume. Avertismentele lor nu au fost luate în seamă, iar douăzeci și unu de ani mai târziu Europa era din nou în război. Au urmat cinci ani de distrugeri care au provocat moartea a peste 70 de milioane de oameni. Istoria nu se repetă și nici nu pare să ne învețe ceva, dar ilustrează și evidențiază asemănările și diferențele. Permiteți-mi să vă ofer două exemple.

Read More »

Kapka Kassabova: Misiunea mea ca scriitor este aceea de a vindeca

Granița între Bulgaria și Grecia (sursă: Nedret Benzet)

Despre granițele și punțile de legătură în Europa de Sud-Est, despre tezaurele naturale și omenești care așteaptă sa fie descoperite: un interviu cu Kapka Kassabova, autoarea cărții Frontiera

Smaranda Șchiopu & Vladimir Mitev

Kapka Kassabova trece cu ușurință de la poezie la ficțiune și non-ficțiune, dar este probabil cel mai bine cunoscută pentru scrisul ei, care îmbină jurnalul de călătorie cu istoria locală și mai ales cea personală. Originară din Sofia, Bulgaria, Kassabova a emigrat împreună cu familia în Noua Zeelandă la sfârșitul anilor 1980 și, după ce a absolvit facultatea, s-a stabilit în Scoția. Alegând o ocupație până nu de mult rezervată bărbaților – călătorul scriitor -, Kapka Kassabova poate sta alături de celelalte autoare ce și-au îndreptat pașii către Europa de Sud-Est, precum Mary Edith Durham sau Rebecca West. Spre deosebire de ele, însă, originile sale balcanice se traduc în înțelegerea cu care poate privi contradicțiile acestei zone.

În 2017, publică cartea Border — A Journey To The Edge of Europe, nominalizată și premiată în toată Europa. Kassabova pornește într-o călătorie de-a lungul graniței dintre Bulgaria, Grecia și Turcia, unde documentează prezentul și trecutul orașelor și satelor din acest capăt sud-estic al fostei Cortine de Fier. Înainte de prăbușirea URSS, mulți și-au pierdut viața încercând să ajungă în Vestul mult visat. Acum, o parte a acestei granițe este frontiera dintre Uniunea Europeană și Turcia, o altă linie de separare între cei cu pașapoarte ce conferă libertate de călătorie și refugiații care caută o lume mai bună. 

În decembrie 2021, ediția în limba română a apărut la Editura Pandora M, în colecția Anansi, tradusă din limba engleză ca Frontiera, de către Ona Frantz. 

De fiecare parte a frontierelor actuale, scriitoarea întâlnește păstori, foști grăniceri, comercianți, agricultori, refugiați sau chiar traficanți de persoane. Vorbesc despre viețile pierdute, dar și despre violența simbolică a granițelor fizice și efectele lor peste generații. 

Cea mai recentă carte a sa publicată în Marea Britanie în 2019 este To The Lake, în care Kassabova călătorește în jurul lacului Prespa, împărțit între Albania, Republica Macedoniei de Nord și Grecia, pentru a descoperi locul de origine al bunicii sale materne, dar și pentru a afla poveștile oamenilor din Balcani.

Am stat de vorbă cu Kapka Kassabova la început de martie 2022, când războiul din Ucraina vecină începuse de aproape două săptămâni. Am vorbit despre granițe, Balcani, război, dar și lucruri care ne unesc în acest colț de lume. Mi-a amintit, și ne amintește tuturor, că a continua să fim martori și să oferim solidaritate este responsabilitatea noastră, a tuturor. 

Acest articol a fost publicat pe 8 aprilie 2022 pe Scena 9.

Read More »

Stefano Bottoni: Orban este un rebel cu voie de la autorități

Cartea lui Stefano Bottoni despre liderul maghiar este întitulată ”Orba. Un despot în Europa” (sursă: CentroVeritas.it)

Interviu cu istoricul și politologul italian de origine maghiară despre fenomenul Viktor Orban într-o epocă în care așa-numitul Vest și Est nu mai caută punți între ei

CbT, 12.04.2022

Istoricul și politologul italian de origine maghiară discută despre recentele alegeri parlamentare din Ungaria și despre fenomenul Orban în vremurile în care Rusia intervine în Ucraina:

– ce motivează provincia maghiară, clasa de jos și elitele maghiare de la Buda să-l susțină pe Orban de pe poziții foarte diferite și cu raționamente diferite;

– de ce opoziția maghiară a eșuat atât de lamentabil la votul din aprilie 2022 – cu peste 20% în urma lui Orban în rezultatele de la alegeri;

– Ungaria ca putere regională în sud-estul Europei – a început în 2015 odată cu criza refugiaților și venirea la putere a partidului Lege și Justiție în Polonia și a căpătat destul de multă amploare – care sunt relațiile cu celelalte țări UE din regiune;

– acum, când liderii polonezi l-au disprețuit pe Orban din cauza reticenței sale de a adopta o poziție clară anti-rusească și politici privind războiul din Ucraina, influența poloneză în UE este în creștere, în timp ce influenţa cea maghiară este în scădere;

– Ungaria nu mai poate pretinde că este o punte, un punct de mijloc între “Vest” și “Est”, când între ei există o confruntare deschisă;

– cum să fii o opoziție de succes față de Orban și cum să nu fii – exemple din alegerile cu un candidat de dreapta și unul de stânga.

Read More »

Radu Stochiță: Spre deosebire de sindicatele românești, cele americane au mulți bani

Greva din 2022 ianuarie a lucrătorilor din transportul public din București a fost întâmpinată cu o rezistență puternică din partea cetățenilor și a celorlalți lucrători din București (sursa: YouTube)

Radu Stochita se ocupă de mișcarea sindicală din SUA, de prejudecățile din ce în ce mai mici față de ideile de stânga în rândul americanilor și de modul în care sindicatele răspund crizei, provocată de invazia rusă în Ucraina

Vladimir Mitev

Radu Stochiță este un student român în SUA, care urmărește o serie de inițiative legate de mișcarea sindicală americană și românească. El elaborează un newsletter pe teme de muncă, cercetează exploatarea din industria jocurilor de noroc, scrie articole și comunicate de presă pentru sindicatul românesc Cartel Alfa. 

Video înregistrarea interviului poate fi vizionată aici cu subtirare în limba română:

Read More »