Jean-Luc Mélenchon: putem cuceri puterea

Interviu realizat de Cross-border Talks cu ziaristul francez Gael de Santis de la l’Humanite despre alegerile prezidențiale franceze din aprilie 2022 și ce va urma după ele

Liderul curentului politic de stânga din Franța încearcă să convingă publicul să susțină lista unită a stângii la alegerile legislative din iunie 2022

Diego Chauvet și Julia Hamlaoui de la l’Humanité 

Jean-Luc Mélenchon este liderul partidului politic de stânga Franța Nesupusă. Anterior, el a fost europarlamentar și unul dintre fondatorii Stângii din Franța. La alegerile prezidențiale, a obținut 21,95% din voturi și a fost aproape să ajungă în turul al doilea. 

În urma alegerilor prezidențiale din aprilie 2022, au existat semne că o parte a opiniei publice franceze are nemulțumiri față de ambii candidați principali la Palatul Elysee – Emmanuel Macron și Marine le Pen. Mélenchon încearcă să atragă votul celor care caută o a treia cale: o Franță socială. 

Interviul a fost publicat pentru prima dată la 28 aprilie 2022, înainte ca partidele de stânga din Franța să convină să formeze NUPES:  Noua Uniune Populară, Ecologică și Socială. 

Acest interviu a fost tradus și republicat de Cross-Border Talks datorită participării la Alianța mediatică condusă de Transform!Italia. Mulțumiri speciale pentru cooperare se cuvin revistei italiene Left.

Jean-Luc Mélenchon: we can conquer the power

A Cross-border Talks’ interview with Gael de Santis – a journalist at l’Humanite, in which he analyses the results of the French presidential elections of April 2022

The leader of the left-wing political tendency in France tries to convince the public to support the united list of the left at the parliamentary elections in June 2022

Diego Chauvet and Julia Hamlaoui of l’Humanité 

Jean-Luc Mélenchon is the leader of French left-wing political party France Unbowed. Previously, he was a MEP and one of the founders of the Left party in France. In the recent presidential elections, he got 21,95% of the vote and almost made it to the second round. 

Following the April 2022 presidential elections, there were signs that a part of the French public has grievances towards both leading candidates for the Elysee Palace – Emmanuel Macron and Marine le Pen. Mélenchon tries to attract the vote of those who look for a third way: a social France. 

The interview was first published on 28 April 2022, before the left-wing parties in France agreed to form NUPES:  New Popular Union, Ecological and Social. 

This interview has been translated and republished by Cross-Border Talks thanks to participation in the Media Alliance led by transform!italia. Special thanks for co-operation go to the Italian magazin Left.

Jean-Luc Mélenchon: lewica może rządzić Francją

– We Francji, w jednym z krajów z samego serca światowego kapitalizmu, radykalna lewica była o włos od wejścia do drugiej tury wyborów. Umiarkowany socjalliberalizm przestał pociągać ludzi, już nie potrafi ich przekonywać, że jutro będzie lepsze – mówi Jean-Luc Mélenchon, lider lewicowej Nieuległej Francji, który w I turze wyborów prezydenckich we Francji zajął trzecie miejsce, zdobywając 21,95% głosów. Teraz francuska lewica ogłosiła zjednoczenie sił w bloku Nowa Unia Ludowa Ekologiczna i Socjalna (NUPES), by walczyć o zwycięstwo w wyborach parlamentarnych. Jego cel to radykalna transformacja społeczeństwa, bo kapitalizm nie ma już nic do zaoferowania pracującej większości Francuzów i Francuzek.

Rozmowę przeprowadzili Diego Chauvet i Julia Hamlaoui z lewicowego francuskiego dziennika l’Humanité.

Gael de Santis: Nu e suficient ca Franța și UE să fie autonome, trebuie să fie sociale

Emannuel Macron și soția sa Brigiitte în noaptea alegerilor (sursă: YouTube)

Cross-border Talks vorbește cu editorul internațional al revistei franceze de stânga l’Humanite despre recentele alegeri prezidențiale franceze, despre votanții și stilul politic al lui Emmanuel Macron, Marine Le Pen și Jean-Luc Melenchon, despre ideile de independență și autonomie a UE în relațiile internaționale, despre interesele franceze în Europa de Sud-Est și despre provocările celui de-al doilea mandat prezidențial al lui Emmanuel Macron

Veronika Susova-Salminen, Vladimir Mitev

Gael de Santis este un jurnalist francez de stânga, care a scris pe larg despre populismul din UE, afacerile europene, probleme de apărare etc. El a discutat cu Cross-border Talks despre actuala fractură a sistemului politic francez în trei mari curente – centru (Emmanuel Macron), stânga (Jean-Luc Melenchon) și extrema dreaptă (Marine Le Pen, Eric Zemmour și alții). El observă polarizarea între zonele rurale și cele urbane, între persoanele în vârstă cu mai mult capital și populația activă. Chiar dacă Macron a câștigat cu o majoritate bună, îl așteaptă o serie de provocări, deoarece încearcă să afirme vocea independentă a Franței în relațiile internaționale. 

De Santis consideră că, în ciuda războiului din Ucraina, interesele economice ale Franței și Germaniei le determină să caute cooperarea cu Rusia. El consideră, de asemenea, că ideea unei “autonomii strategice” a UE ar putea reveni pe agenda UE dacă criza din Ucraina se va încheia în 1-2 ani. Întrebat despre interesele Franței în sud-estul Europei, el a amintit legătura specială a Franței cu România. Și a adăugat că Macron și opinia publică franceză sunt interesați să contracareze tendințele negative, precum dumpingul social (forța de muncă ieftină) și corupția, afirmând totodată o apărare independentă a UE. 

Interviul cu subtitrări în limba română poate fi urmărit aici:

Slovenia voted for “green change”: a look into Robert Golob’s political message

Slovenia is a beatiful country, which has traditions in centre-left politics (source: Pixabay, CC0)

The winner of the 24 April 2022 Slovenian parliamentary elections is a party, which is center-left, pro-green and poro and pro-business. Cross-border Talks reviews the clash at the elections between what some describe as Robert Golob’s “technopopulism”  and pro-Orban right-wing populism of Janez Janša

Malgorzata Kulbaczewska-Figat

While most of Europe was occupied with the French presidential race, another election ended with a victory of a center-left, NGO-supported party over right-wing hardliners. Things are going to change in Slovenia… but how profound will the change be in the end?

Not long ago, Hungary’s Viktor Orban and his Fidesz party celebrated a decisive victory in parliamentary elections, leaving the united opposition far behind. On 24^th April, Orban must have waited for news from Slovenia: Janez Janša, one of his close political allies, also fought to win another term for his government. He was not as succesful as Orban, though. While 23,5% for Janša’s Slovenian Democratic Party was enough to win two MEPs more than in the previous elections, 34,5% of voting citizens chose the Freedom Movement, a fresh party led by Robert Golob, promising a green transformation and a society open to everyone. It will be actually more precise to say that Golob won these elections than to say that Janša lost them: in fact, the right-wing leader managed to keep the same voters he had four years ago. He still enjoys a wide margin of trust. He is neither eliminated from Slovenian politics, nor deprived of chances to re-emerge in the next electoral battle. Nevertheless, his rival managed to unite the anti-Janša voters around himself. He successfully persuaded even socialist voters to support his center-left project as the best chance to stop the right-wing just now.

Gael de Santis: Independent France or EU is not enough, they must be social

Emmanuel Macron won the elections and received ovations together his wife Brigitte, but the very same night protests unfolded in France, which were supressed by police (source: YouTube)

Cross-border Talks speaks to the international editor of the French left-wing journal l’Humanite about the recent French presidential elections, about the voters and the political style of Emmanuel Macron, Marine Le Pen and Jean-Luc Melenchon, about the ideas of independent and autonomous EU in international relations, French interests in Southeastern Europe and challenges in the second presidential term of Emmanuel Macron

Veronika Susova-Salminen, Vladimir Mitev

Gael de Santis is a French left-wing journalist, who has written extensively on populism in the EU, European affairs, defense matters, etc. He has discussed with Cross-border Talks about the current fracture of the French political system into three large currents – center (Emmanuel Macron), left (Jean-Luc Melenchon) and extreme right (Marine Le Pen, Eric Zemmour and others). He observes polarization between rural and urban areas, between older people with more capital and working population. Even though Macron won with a good majority, a number of challenges for  him as tries to affirm France’s independent voice in international relations. 

De Santis believes that in spite of the war in Ukraine the economic interests of France and Germany make them look for cooperation with Russia. He also sees the idea of “a strategic autonomy” of the EU as one that could return to the EU’s agenda if the crisis in Ukraine ends within 1-2 years. When asked about France’s interests in Southeastern Europe, he recalled the French special connection with Romania. And added that Macron and French public opinion are interested in countering negative tendencies such as social dumping (cheap labour) and corruption, while also affirming an independent EU defense. 

The presidential elections in France are history. The new battles begin

No earthquake in France – Emmanuel Macron, just as it was expected, wins his second term. Did he expect, though, that his victory will be so much less convincing than five years ago? That time, more than 66 per cent of voters chose him in the second round, many genuinely hopeful about his political movement, La Republique en marche, and his promises to “renovate French politics”. Now no more than 58,5 per cent actually want him to stay, including those who decided that he was no more than a lesser evil.

Many others understand already that Macron’s “new political quality” equals neoliberal anti-social policies, securing the capital’s well-being and brutal suppression of social movements and street protests. There is utter arrogance in Macron’s claims that he is now the president of all the French men and women. He is not. He is the president of the rich, which was proven in the campaign when he revived the idea of raising the retirement age, the idea that was met with resolute resistance once he had announced   it back in 2019. 

Stefano Bottoni: Orban jest buntownikiem za przyzwoleniem władz

Książka Stefano Bottoniego o węgierskim przywódcy nosi tytuł “Orban. Despota w Europie” (źródło: CentroVeritas.it)

Rozmowa z włoskim historykiem i politologiem węgierskiego pochodzenia na temat fenomenu Viktora Orbana w czasach, gdy tzw. Zachód i Wschód nie szukają już między sobą mostów.

CbT, 12.04.2022 

Włoski historyk i politolog węgierskiego pochodzenia dyskutuje o ostatnich wyborach parlamentarnych na Węgrzech i fenomenie Viktora Orbana w czasach rosyjskiej interwencji na Ukrainie:

– co motywuje węgierską prowincję, podklasę i węgierskie elity z Budy do popierania Orbana z bardzo różnych powodów;

– dlaczego węgierska opozycja poniosła tak sromotną porażkę w głosowaniu w kwietniu 2022 roku, uzyskując 20 punktów procentowych mniej niż Fidesz,

– Węgry jako regionalna potęga w Europie Południowo-Wschodniej – zaczęło się w 2015 r. od kryzysu uchodźczego i dojścia do władzy PiS w Polsce i nabrało to sporego rozmachu – jakie są relacje z innymi państwami UE w regionie;

– teraz, gdy polskie kierownictwo potępiło Orbana za jego niechęć do przyjęcia jasnego antyrosyjskiego stanowiska i polityki wobec wojny na Ukrainie, polskie wpływy w UE rosną, a węgierskie spadają;

– Węgry nie mogą już dłużej udawać, że są pomostem między “Zachodem” a “Wschodem”, gdy dochodzi między nimi do otwartej konfrontacji;

– jak być skuteczną opozycją wobec Orbana i jak jej nie być – przykłady lewicowych i prawicowych kandydatów opozycji.

Nagranie rozmowy z napisami w języku polskim można obejrzeć tutaj:

Стефано Ботони: Орбан е бунтовник със съгласието на властите

Книгата на Стефано Ботони за унгарския лидер е със заглавие “Орбан. Деспот в Европа” (източник: CentroVeritas.it)

Разговор с италианския историк от унгарски произход Стефано Ботони за електоралната сила на Виктор Орбан и ролята му в новата европейска реалност, в която Западът и Изтокът изглежда вече не търсят мостове помежду си. 

Трансгранични разговори, 12.04.2022 г. 

Италианският историк от унгарски произход Стефано Ботони гостува на подкаста „Трансгранични разговори“, чиито водещи са полската журналистка Малгожата Кулбачевска-Фигат и редакторът на румънското издание на „Барикада“ Владимир Митев. Ботони прави подробен анализ на неотдавнашните парламентарни избори в Унгария и отражението на руската инвазия в Украйна върху отношенията във „Вишеградската четворка“:

– какво мотивира унгарската провинция, бедните и унгарския елит от Будапеща да подкрепят Орбан от много различни позиции и с различни основания;

– защо унгарската опозиция претърпя такова отчайващо поражение на вота през април 2022 г. – над 20 процентни пункта в полза на Орбан в изборните резултати;

– Какво е бъдещето на проекта за Унгария като регионална сила в Югоизточна Европа след разрива с Полша относно войната в Украйна;

– как да бъдеш ефективна опозиция на Орбан и как да не бъдеш такава – примери от изборите с участието на десен и ляв кандидат.

Видеото от разговора със субтитри на български език може да бъде видяно тук:

Stefano Bottoni: Orban este un rebel cu voie de la autorități

Cartea lui Stefano Bottoni despre liderul maghiar este întitulată ”Orba. Un despot în Europa” (sursă: CentroVeritas.it)

Interviu cu istoricul și politologul italian de origine maghiară despre fenomenul Viktor Orban într-o epocă în care așa-numitul Vest și Est nu mai caută punți între ei

CbT, 12.04.2022

Istoricul și politologul italian de origine maghiară discută despre recentele alegeri parlamentare din Ungaria și despre fenomenul Orban în vremurile în care Rusia intervine în Ucraina:

– ce motivează provincia maghiară, clasa de jos și elitele maghiare de la Buda să-l susțină pe Orban de pe poziții foarte diferite și cu raționamente diferite;

– de ce opoziția maghiară a eșuat atât de lamentabil la votul din aprilie 2022 – cu peste 20% în urma lui Orban în rezultatele de la alegeri;

– Ungaria ca putere regională în sud-estul Europei – a început în 2015 odată cu criza refugiaților și venirea la putere a partidului Lege și Justiție în Polonia și a căpătat destul de multă amploare – care sunt relațiile cu celelalte țări UE din regiune;

– acum, când liderii polonezi l-au disprețuit pe Orban din cauza reticenței sale de a adopta o poziție clară anti-rusească și politici privind războiul din Ucraina, influența poloneză în UE este în creștere, în timp ce influenţa cea maghiară este în scădere;

– Ungaria nu mai poate pretinde că este o punte, un punct de mijloc între “Vest” și “Est”, când între ei există o confruntare deschisă;

– cum să fii o opoziție de succes față de Orban și cum să nu fii – exemple din alegerile cu un candidat de dreapta și unul de stânga.